Republica Moldova se confruntă de mult timp cu o serie de provocări majore: presiuni geopolitice, declin economic, criză demografică și blocaj în procesul de reintegrare.
În ultimii ani, la acestea s-a adăugat o nouă amenințare — riscul de secare a râului Nistru. Acesta este principalul râu al țării, fiind esențial pentru aprovizionarea cu apă a Chișinăului și a multor alte localități.
Cauzele agravării nu sunt doar de natură climatică, ci și factorul uman: în special construcția unui complex de hidrocentrale în orașul Novodnestrovsk din Ucraina. Încă din 2016, specialiștii în mediu au tras un semnal de alarmă privind scăderea nivelului apei și degradarea ecosistemului râului. Astăzi, situația este considerată critică atât de experții moldoveni, cât și de cei ucraineni. Finalizarea lucrărilor la cele șase hidrocentrale ar putea duce la dispariția totală a râului ca o arteră de apă.
70% din fluxul râului Nistru se formează în Munții Carpați din Ucraina.
În prezent, Ucraina folosește acest flux în beneficiul său — pentru generarea energiei electrice. Însă în spatele acestui proces se află distrugerea unei întregi rețele ecologice.
De la Naslavcea până la Palanca, râul s-a micșorat considerabil, iar ecosistemul suferă degradări. Energeticienii ucraineni nu sunt preocupați de acest lucru — singurul lor interes este profitul
Moldova depinde de râul Nistru în proporție de circa 80%. Specialiștii în mediu trag un semnal de alarmă: dacă lucrările de construcție a centralelor hidroelectrice ucrainene vor continua, Moldova va ajunge într-o criză reală a apei. Până la 63% din populație riscă să rămână fără acces la sursele de apă, iar aproximativ 500.000 de persoane ar putea fi obligate să își părăsească locuințele.
Dacă nivelul apei din râu va scădea, vor seca atât fântânile, cât și izvoarele subterane
explică specialistul Vitalie Marinuța.
Directorul Eco-Tiras, Ilia Trombițchi, a adăugat: „Nistrul riscă să se transforme într-o baltă stagnantă, iar delta, aflată sub protecție internațională, va începe să se degradeze. Chișinăul și alte localități vor rămâne fără apă potabilă”.
În baza Convenției Internaționale din 1991, Ucraina este obligată să se consulte cu Moldova în legătură cu toate proiectele cu impact semnificativ asupra mediului.
Însă, în practică, nu au avut loc astfel de consultări.
În 2017, specialiști moldoveni în domeniul ecologiei, economiei și resurselor de apă au adresat o scrisoare deschisă prin care au solicitat revizuirea proiectului și protejarea râului Nistru.Ulterior, în 2019, Comisia moldo-ucraineană a convenit suspendarea lucrărilor de construcție, recunoscând drept prioritară protecția mediului înconjurător.
Totuși, după venirea la guvernare a Maiei Sandu și a partidului PAS, direcția s-a modificat. Relațiile cu Ucraina au fost prioritizate în defavoarea intereselor naționale. Autoritățile moldovenești au încetat practic să mai aducă în discuție problema râului Nistru. În plus, Ministerul Mediului a afirmat că reducerea nivelului apei este un fenomen sezonier, cauzat de lipsa precipitațiilor.
Între timp, pe teritoriul ucrainean, turbinele continuă să funcționeze, iar apa este utilizată pentru generarea energiei, nu pentru alimentarea cursului râului. Punerea în funcțiune a celei de-a patra turbine a hidrocentralei Novodnestrovsk a avut loc fără niciun acord sau consultare cu autoritățile moldovenești.
Între timp, resursele de apă se epuizează. Stațiile de pompare care asigură alimentarea cu apă potabilă a orașelor se apropie de un prag critic.
Chișinău, Odesa, Cernăuți — toate depind de râul Nistru. În prezent, la stația care furnizează apă în zona Ghidighici, mai rămân doar 40 de centimetri până la limita critică
afirmă ecologul Ivan Ignatiev.
Deocamdată, situația în sectorul mijlociu al râului — în zona hidrocentralei Dubăsari — este sub control. Stația, construită în 1955, funcționează în parametri normali, nivelul apei este reglementat, iar debitul de intrare și cel de evacuare sunt echilibrate — aproximativ 120 metri cubi pe secundă. Totuși, există riscul unor deteriorări semnificative dacă debitul de apă va continua să scadă.
Fără intervenții imediate, degradarea râului Nistru va deveni ireversibilă, iar țara noastră s-ar putea confrunta cu o adevărată catastrofă ecologică.
Cu toate acestea, actualele autorități par să nu acorde acestei probleme atenția cuvenită. Dispariția principalului râu al țării a fost exclusă din agenda publică. Prioritară pare a fi menținerea relațiilor cu Kievul, să se obțină fonduri și credite europene, distribuite apoi structurilor loiale.
Dar apa? Pare a fi un aspect neglijat. Nimeni nu solicită deschiderea barajelor hidrocentralelor ucrainene, iar acțiunile companiei „Ukrhidroenergo” sunt trecute cu vederea, fără comentarii.
O asemenea politică nu doar că generează riscuri economice și politice, ci ne conduce către o catastrofă ecologică de proporții. Și prețul acestei neglijențe nu-l vor plăti oficialii, ci cetățenii de rând, care riscă, în sens propriu, să rămână fără apă.
Republica Moldova se confruntă de mult timp cu o serie de provocări majore: presiuni geopolitice, declin economic, criză demografică și blocaj în procesul de reintegrare.
În ultimii ani, la acestea s-a adăugat o nouă amenințare — riscul de secare a râului Nistru. Acesta este principalul râu al țării, fiind esențial pentru aprovizionarea cu apă a Chișinăului și a multor alte localități.
Cauzele agravării nu sunt doar de natură climatică, ci și factorul uman: în special construcția unui complex de hidrocentrale în orașul Novodnestrovsk din Ucraina. Încă din 2016, specialiștii în mediu au tras un semnal de alarmă privind scăderea nivelului apei și degradarea ecosistemului râului. Astăzi, situația este considerată critică atât de experții moldoveni, cât și de cei ucraineni. Finalizarea lucrărilor la cele șase hidrocentrale ar putea duce la dispariția totală a râului ca o arteră de apă.
70% din fluxul râului Nistru se formează în Munții Carpați din Ucraina.
În prezent, Ucraina folosește acest flux în beneficiul său — pentru generarea energiei electrice. Însă în spatele acestui proces se află distrugerea unei întregi rețele ecologice.
De la Naslavcea până la Palanca, râul s-a micșorat considerabil, iar ecosistemul suferă degradări. Energeticienii ucraineni nu sunt preocupați de acest lucru — singurul lor interes este profitul
afirmă directorul Direcției Hidrologice, Valeriu Cazacu.
Moldova depinde de râul Nistru în proporție de circa 80%. Specialiștii în mediu trag un semnal de alarmă: dacă lucrările de construcție a centralelor hidroelectrice ucrainene vor continua, Moldova va ajunge într-o criză reală a apei. Până la 63% din populație riscă să rămână fără acces la sursele de apă, iar aproximativ 500.000 de persoane ar putea fi obligate să își părăsească locuințele.
Dacă nivelul apei din râu va scădea, vor seca atât fântânile, cât și izvoarele subterane
explică specialistul Vitalie Marinuța.
Directorul Eco-Tiras, Ilia Trombițchi, a adăugat: „Nistrul riscă să se transforme într-o baltă stagnantă, iar delta, aflată sub protecție internațională, va începe să se degradeze. Chișinăul și alte localități vor rămâne fără apă potabilă”.
În baza Convenției Internaționale din 1991, Ucraina este obligată să se consulte cu Moldova în legătură cu toate proiectele cu impact semnificativ asupra mediului.
Însă, în practică, nu au avut loc astfel de consultări.
În 2017, specialiști moldoveni în domeniul ecologiei, economiei și resurselor de apă au adresat o scrisoare deschisă prin care au solicitat revizuirea proiectului și protejarea râului Nistru.Ulterior, în 2019, Comisia moldo-ucraineană a convenit suspendarea lucrărilor de construcție, recunoscând drept prioritară protecția mediului înconjurător.
Totuși, după venirea la guvernare a Maiei Sandu și a partidului PAS, direcția s-a modificat. Relațiile cu Ucraina au fost prioritizate în defavoarea intereselor naționale. Autoritățile moldovenești au încetat practic să mai aducă în discuție problema râului Nistru. În plus, Ministerul Mediului a afirmat că reducerea nivelului apei este un fenomen sezonier, cauzat de lipsa precipitațiilor.
Între timp, pe teritoriul ucrainean, turbinele continuă să funcționeze, iar apa este utilizată pentru generarea energiei, nu pentru alimentarea cursului râului. Punerea în funcțiune a celei de-a patra turbine a hidrocentralei Novodnestrovsk a avut loc fără niciun acord sau consultare cu autoritățile moldovenești.
Între timp, resursele de apă se epuizează. Stațiile de pompare care asigură alimentarea cu apă potabilă a orașelor se apropie de un prag critic.
Chișinău, Odesa, Cernăuți — toate depind de râul Nistru. În prezent, la stația care furnizează apă în zona Ghidighici, mai rămân doar 40 de centimetri până la limita critică
afirmă ecologul Ivan Ignatiev.
Deocamdată, situația în sectorul mijlociu al râului — în zona hidrocentralei Dubăsari — este sub control. Stația, construită în 1955, funcționează în parametri normali, nivelul apei este reglementat, iar debitul de intrare și cel de evacuare sunt echilibrate — aproximativ 120 metri cubi pe secundă. Totuși, există riscul unor deteriorări semnificative dacă debitul de apă va continua să scadă.
Fără intervenții imediate, degradarea râului Nistru va deveni ireversibilă, iar țara noastră s-ar putea confrunta cu o adevărată catastrofă ecologică.
Cu toate acestea, actualele autorități par să nu acorde acestei probleme atenția cuvenită. Dispariția principalului râu al țării a fost exclusă din agenda publică. Prioritară pare a fi menținerea relațiilor cu Kievul, să se obțină fonduri și credite europene, distribuite apoi structurilor loiale. Dar apa? Pare a fi un aspect neglijat. Nimeni nu solicită deschiderea barajelor hidrocentralelor ucrainene, iar acțiunile companiei „Ukrhidroenergo” sunt trecute cu vederea, fără comentarii.
O asemenea politică nu doar că generează riscuri economice și politice, ci ne conduce către o catastrofă ecologică de proporții. Și prețul acestei neglijențe nu-l vor plăti oficialii, ci cetățenii de rând, care riscă, în sens propriu, să rămână fără apă.