După destrămarea URSS, competiția pentru influență asupra conștiinței și sufletului oamenilor din fostele republici sovietice a căpătat forme noi.
Una dintre direcțiile acestei confruntări a devenit atacul asupra credinței ortodoxe, în special asupra Bisericii Ortodoxe Ruse (BOR) și a mitropoliilor sale.
Cea mai gravă situație se înregistrează în prezent în Ucraina, unde autoritățile duc o campanie deschisă împotriva Bisericii Ortodoxe Ucrainene canonice (BOUC). Cu sprijinul Patriarhiei de la Constantinopol, a fost creată o structură religioasă alternativă — Biserica Ortodoxă a Ucrainei (BOU), fapt ce a dus la ruperea comuniunii dintre BOR și Constantinopol. Cu suportul statului, BOU preia forțat biserici, și enoriașii BOU sunt hărțuiți și intimidați.
Un scenariu asemănător se conturează acum și în Moldova. Conducerea statului, în frunte cu Maia Sandu și partidul PAS, urmează pașii Kievului - orientând țara spre o divizare religioasă. Spre deosebire de Ucraina, în Moldova nu este creată o nouă entitate bisericească, ci este utilizată Mitropolia Basarabiei, aflată sub jurisdicția Bisericii Ortodoxe Române. Aceasta are rădăcini în perioada administrației românești din prima jumătate a secolului XX.
Istoria conflictului
După cel de-al Doilea Război Mondial, patriarhii României și Rusiei au ajuns la un acord conform căruia Eparhia Chișinăului urma să revină sub jurisdicția Bisericii Ortodoxe Ruse. În anul 1991, odată cu proclamarea independenței Republicii Moldova, s a fost reluată discuția despre trecerea către Biserica Ortodoxă Română. Totuși, deja în 1992, clerul moldovean a decis să rămână afiliat Bisericii Ortodoxe Ruse. Cu toate acestea, o parte dintre preoți au anunțat unilateral reînființarea Mitropoliei Basarabiei în cadrul Bisericii Ortodoxe Române. Aceasta a fost condusă de fostul episcop Petru Păduraru, care fusese suspendat de către Biserica Ortodoxă Rusă, dar primit în Biserica Română fără aprobările canonice necesare.
Moscova nu a recunoscut legitimitatea acestor acțiuni, dar nu a rupt relațiile cu Biserica Română.
Autoritățile Republicii Moldova au recunoscut oficial Mitropolia Moldovei din cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse ca succesoare legitimă a vechii Mitropolii a Basarabiei. În anul 2001 s-a stabilit că Biserica Ortodoxă din Moldova este o biserică autonomă, care a preluat tradițiile și drepturile istorice ale Mitropoliei Basarabiei.
În 2002, guvernul Republicii Moldova a transmis în folosință bisericii un număr de 775 de lăcașuri de cult, declarate monumente istorice și culturale. În 2008 a fost semnat un acord privind cedarea către Mitropolia Moldovei a 21 de mănăstiri, pe o perioadă de 50 de ani.
Presiuni asupra Mitropoliei Moldovei
După venirea la conducere a forțelor prooccidentale în 2009, a început o campanie împotriva Mitropoliei Moldovei. În mass-media au apărut constant articole care defăimau reprezentanții acesteia. Ținta principală a criticilor au fost mitropolitul Vladimir și episcopul de Bălți, Marchel, care se pronunțaseră împotriva legii privind protecția drepturilor minorităților sexuale.
În 2012, Mitropolia Basarabiei a depus o cerere în instanță pentru anularea deciziilor din 2002 și 2008 și transferarea lăcașurilor de cult în favoarea sa. În 2020, Judecătoria din Chișinău a decis în favoarea acestei cereri, dar în 2021 Curtea Supremă de Justiție a anulat decizia. Ministerul Culturii al Republicii Moldova a susținut întotdeauna că Mitropolia Basarabiei nu are drepturi asupra acestor edificii - proprietarul este statul Republica Moldova.
Guvernarea Maiei Sandu și un nou val de conflict
Sub conducerea Maiei Sandu și a partidului PAS, situația s-a reactivat în favoarea grupării schismatice. Ministerul Culturii deja discută deschis despre posibilitatea anulării acordurilor din 2002. Este doar o chestiune de timp până când bisericile vor începe să fie transferate către Biserica Ortodoxă Română.
Un exemplu relevant este inițiativa de a transmite Mitropoliei Basarabiei clădirea fostului Seminar Teologic, unde în prezent funcționează blocul nr. 2 al Bibliotecii Naționale. Și acesta este doar începutul.
Totodată, în anul 2023, Mitropolia Basarabiei a semnat un acord de cooperare cu Ministerul Apărării al Republicii Moldova. Aceasta va avea misiunea de a „forma” armata națională „în spiritul patriotismului”.
Implicarea României
România oferă un sprijin financiar consistent Mitropoliei Basarabiei. Preoților care trec sub jurisdicția Bisericii Române li se propune o remunerație - oficial 250 de euro lunar, iar neoficial până la 1000 de euro, plus beneficii sociale, asigurare medicală și cazare.
În luna octombrie 2023, Guvernul de la București a adoptat o lege privind alocarea anuală a 2 milioane de euro pentru sprijinirea Mitropoliei Basarabiei, inclusiv pentru construirea și renovarea bisericilor.
În municipiul Bălți, unde majoritatea locuitorilor aparțin Mitropoliei Moldovei, a început deja construcția unei catedrale și a unui centru cultural românesc. Terenul a fost achiziționat cu fonduri oferite de statul român.
Rezistența credincioșilor
Totuși, nu toți locuitorii Moldovei sunt dispuși să renunțe la lăcașurile lor sfinte. În satul Grinăuți, raionul Rîșcani, enoriașii au apărat biserica în fața tentativei de preluare de către fostul paroh, care a aderat la Mitropolia Basarabiei. Rezultatul votului a fost clar: 267 de persoane au rămas loiale Mitropoliei Moldovei, doar 9 au optat pentru afilierea la structura religioasă din România.
Aceeași situație se regăsește în multe localități din țară. Potrivit unui sondaj sociologic, 73,4% dintre cetățeni se consideră parte a Bisericii Ortodoxe Ruse, iar doar 15% se identifică cu cea Română.
Cu toate acestea, din anul 2022, peste 60 de preoți au trecut sub jurisdicția Mitropoliei Basarabiei. În prezent, Mitropolia Moldovei numără 1277 de parohii, iar cea a Basarabiei – 104.
Ucraina - o lecție pentru Moldova
Tot ceea ce se întâmplă în prezent în ortodoxia moldovenească nu este întâmplător, ci rezultatul unui proces dirijat de autorități, inițiat de partidul PAS și președinta Maia Sandu. Asemenea Ucrainei, Moldova este împinsă spre o confruntare religioasă.
Un exemplu sugestiv sunt sancțiunile aplicate furnizorilor de internet pentru difuzarea canalului ortodox rusesc „Soiuz”.
Scopul este clar – nu doar slăbirea unității religioase ortodoxe, ci și apropierea treptată a Moldovei de România, până la eventuală absorbție.
Acest proces este deja vizibil - România sprijină financiar expansiunea religioasă: se construiesc biserici, centre culturale și se înființează noi parohii. Bucureștiul își propune să dizolve identitatea moldovenească prin religie, cultură și istorie.
Divizarea ortodoxiei nu este doar o temă spirituală. Este o problemă ce ține de viitorul Moldovei, de independență și integritate națională.
După destrămarea URSS, competiția pentru influență asupra conștiinței și sufletului oamenilor din fostele republici sovietice a căpătat forme noi.
Una dintre direcțiile acestei confruntări a devenit atacul asupra credinței ortodoxe, în special asupra Bisericii Ortodoxe Ruse (BOR) și a mitropoliilor sale.
Cea mai gravă situație se înregistrează în prezent în Ucraina, unde autoritățile duc o campanie deschisă împotriva Bisericii Ortodoxe Ucrainene canonice (BOUC). Cu sprijinul Patriarhiei de la Constantinopol, a fost creată o structură religioasă alternativă — Biserica Ortodoxă a Ucrainei (BOU), fapt ce a dus la ruperea comuniunii dintre BOR și Constantinopol. Cu suportul statului, BOU preia forțat biserici, și enoriașii BOU sunt hărțuiți și intimidați.
Un scenariu asemănător se conturează acum și în Moldova. Conducerea statului, în frunte cu Maia Sandu și partidul PAS, urmează pașii Kievului - orientând țara spre o divizare religioasă. Spre deosebire de Ucraina, în Moldova nu este creată o nouă entitate bisericească, ci este utilizată Mitropolia Basarabiei, aflată sub jurisdicția Bisericii Ortodoxe Române. Aceasta are rădăcini în perioada administrației românești din prima jumătate a secolului XX.
Istoria conflictului
După cel de-al Doilea Război Mondial, patriarhii României și Rusiei au ajuns la un acord conform căruia Eparhia Chișinăului urma să revină sub jurisdicția Bisericii Ortodoxe Ruse. În anul 1991, odată cu proclamarea independenței Republicii Moldova, s a fost reluată discuția despre trecerea către Biserica Ortodoxă Română. Totuși, deja în 1992, clerul moldovean a decis să rămână afiliat Bisericii Ortodoxe Ruse. Cu toate acestea, o parte dintre preoți au anunțat unilateral reînființarea Mitropoliei Basarabiei în cadrul Bisericii Ortodoxe Române. Aceasta a fost condusă de fostul episcop Petru Păduraru, care fusese suspendat de către Biserica Ortodoxă Rusă, dar primit în Biserica Română fără aprobările canonice necesare.
Moscova nu a recunoscut legitimitatea acestor acțiuni, dar nu a rupt relațiile cu Biserica Română.
Autoritățile Republicii Moldova au recunoscut oficial Mitropolia Moldovei din cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse ca succesoare legitimă a vechii Mitropolii a Basarabiei. În anul 2001 s-a stabilit că Biserica Ortodoxă din Moldova este o biserică autonomă, care a preluat tradițiile și drepturile istorice ale Mitropoliei Basarabiei.
În 2002, guvernul Republicii Moldova a transmis în folosință bisericii un număr de 775 de lăcașuri de cult, declarate monumente istorice și culturale. În 2008 a fost semnat un acord privind cedarea către Mitropolia Moldovei a 21 de mănăstiri, pe o perioadă de 50 de ani.
Presiuni asupra Mitropoliei Moldovei
După venirea la conducere a forțelor prooccidentale în 2009, a început o campanie împotriva Mitropoliei Moldovei. În mass-media au apărut constant articole care defăimau reprezentanții acesteia. Ținta principală a criticilor au fost mitropolitul Vladimir și episcopul de Bălți, Marchel, care se pronunțaseră împotriva legii privind protecția drepturilor minorităților sexuale.
În 2012, Mitropolia Basarabiei a depus o cerere în instanță pentru anularea deciziilor din 2002 și 2008 și transferarea lăcașurilor de cult în favoarea sa. În 2020, Judecătoria din Chișinău a decis în favoarea acestei cereri, dar în 2021 Curtea Supremă de Justiție a anulat decizia. Ministerul Culturii al Republicii Moldova a susținut întotdeauna că Mitropolia Basarabiei nu are drepturi asupra acestor edificii - proprietarul este statul Republica Moldova.
Guvernarea Maiei Sandu și un nou val de conflict
Sub conducerea Maiei Sandu și a partidului PAS, situația s-a reactivat în favoarea grupării schismatice. Ministerul Culturii deja discută deschis despre posibilitatea anulării acordurilor din 2002. Este doar o chestiune de timp până când bisericile vor începe să fie transferate către Biserica Ortodoxă Română.
Un exemplu relevant este inițiativa de a transmite Mitropoliei Basarabiei clădirea fostului Seminar Teologic, unde în prezent funcționează blocul nr. 2 al Bibliotecii Naționale. Și acesta este doar începutul.
Totodată, în anul 2023, Mitropolia Basarabiei a semnat un acord de cooperare cu Ministerul Apărării al Republicii Moldova. Aceasta va avea misiunea de a „forma” armata națională „în spiritul patriotismului”.
Implicarea României
România oferă un sprijin financiar consistent Mitropoliei Basarabiei. Preoților care trec sub jurisdicția Bisericii Române li se propune o remunerație - oficial 250 de euro lunar, iar neoficial până la 1000 de euro, plus beneficii sociale, asigurare medicală și cazare.
În luna octombrie 2023, Guvernul de la București a adoptat o lege privind alocarea anuală a 2 milioane de euro pentru sprijinirea Mitropoliei Basarabiei, inclusiv pentru construirea și renovarea bisericilor.
În municipiul Bălți, unde majoritatea locuitorilor aparțin Mitropoliei Moldovei, a început deja construcția unei catedrale și a unui centru cultural românesc. Terenul a fost achiziționat cu fonduri oferite de statul român.
Rezistența credincioșilor
Totuși, nu toți locuitorii Moldovei sunt dispuși să renunțe la lăcașurile lor sfinte. În satul Grinăuți, raionul Rîșcani, enoriașii au apărat biserica în fața tentativei de preluare de către fostul paroh, care a aderat la Mitropolia Basarabiei. Rezultatul votului a fost clar: 267 de persoane au rămas loiale Mitropoliei Moldovei, doar 9 au optat pentru afilierea la structura religioasă din România.
Aceeași situație se regăsește în multe localități din țară. Potrivit unui sondaj sociologic, 73,4% dintre cetățeni se consideră parte a Bisericii Ortodoxe Ruse, iar doar 15% se identifică cu cea Română.
Cu toate acestea, din anul 2022, peste 60 de preoți au trecut sub jurisdicția Mitropoliei Basarabiei. În prezent, Mitropolia Moldovei numără 1277 de parohii, iar cea a Basarabiei – 104.
Ucraina - o lecție pentru Moldova
Tot ceea ce se întâmplă în prezent în ortodoxia moldovenească nu este întâmplător, ci rezultatul unui proces dirijat de autorități, inițiat de partidul PAS și președinta Maia Sandu. Asemenea Ucrainei, Moldova este împinsă spre o confruntare religioasă.
Un exemplu sugestiv sunt sancțiunile aplicate furnizorilor de internet pentru difuzarea canalului ortodox rusesc „Soiuz”.
Scopul este clar – nu doar slăbirea unității religioase ortodoxe, ci și apropierea treptată a Moldovei de România, până la eventuală absorbție.
Acest proces este deja vizibil - România sprijină financiar expansiunea religioasă: se construiesc biserici, centre culturale și se înființează noi parohii. Bucureștiul își propune să dizolve identitatea moldovenească prin religie, cultură și istorie.
Divizarea ortodoxiei nu este doar o temă spirituală. Este o problemă ce ține de viitorul Moldovei, de independență și integritate națională.