Sectorul forestier este una dintre cele mai puțin vizibile ramuri ale economiei moldovenești.
Totuși, el are un impact major asupra mediului înconjurător, climei, resurselor de apă și sănătății populației. În loc să apere această comoară naturală, autoritățile din Republica Moldova au transformat pădurile într-o sursă de profit ilegal și interese personale.
Cetățenii observă cu îngrijorare: în ultimii ani, pădurile Moldovei dispar cu o viteză alarmantă. Suprafațe vaste de păduri sănătoase și seculare sunt defrișate complet, inclusiv în zone protejate și arii naturale rezervate. Fâșiile forestiere de pe marginea drumurilor s-au transformat în terenuri goale, acolo unde altădată creșteau stejari, pini, fagi și mesteceni. Aceste defrișări masive se desfășoară atât pe terenurile gestionate de agenția de stat Moldsilva, cât și cu complicitatea administrațiilor publice locale.
Conform datelor oficiale, în Republica Moldova există aproximativ 360.000 hectare de pădure, ceea ce reprezintă aproape 11% din teritoriul țării. Dintre acestea:
peste 300.000 ha (8,9%) se află în gestiunea Moldsilva;
peste 44.000 ha (1,3%) sunt administrate de autoritățile locale;
aproximativ 3.000 ha (0,1%) se află în proprietate privată.
Dar aceste cifre sunt iluzorii. Moldova Republica Moldova se numără printre cele mai despădurite țări din Europa. Conform ecologiștilor, pădurile autentice rămase nu depășesc 7% din suprafața națională. Restul este fie teren tăiat, dar trecut fictiv în evidențe ca „pădure”, fie plantări degradate, lipsite de funcție ecologică reală.
Cât timp vor mai comercializa funcționarii moldoveni pădurile noastre?
Încă din 2012, Comisia Economică a ONU pentru Europa semnala că în Republica Moldova pădurile acoperă aproximativ 12,5% din teritoriu, însă 53% dintre acestea sunt plantații artificiale, în timp ce pădurile naturale erau aproape complet distruse. În 2021, însăși Maia Sandu a recunoscut: a mai rămas doar 11,3%. În comparație, în țările UE pădurile ocupă în medie între 30 și 45% din suprafață.
Până și autoritățile admit: dacă nu se iau măsuri concrete, pădurile vor dispărea definitiv. În 2014, sub guvernarea lui Iurie Leancă, a fost adoptată o strategie a „economiei verzi”, care își propunea să atingă 15% din suprafața țării acoperită cu păduri până în 2023. Se planifica:
plantarea a 150.000 de hectare de păduri;
restabilirea a 30.000 de hectare de fâșii de protecție de-a lungul râurilor.
Ce s-a realizat? Practic nimic. Pădurile sunt în continuare tăiate, fără a fi replantate.
„Mafia pădurilor” – cine stă, de fapt, în spatele controlului fondului forestier?
Ecologiștii și experții atrag atenția de ani buni asupra schemelor obscure din cadrul Moldsilva. Potrivit președintelui Mișcării Ecologice din Moldova, Alecu Reniță, încă din 2001, în cele 25 de ocoale silvice ale Moldsilva, se desfășoară tăieri masive de arbori seculari, iar în fiecare an, în cadrul acestor structuri, se spală cel puțin un milion de lei.
Este vorba despre milioane de lei care circulă pe piața neagră a lemnului. De exemplu, un singur stejar poate valora între 4 și 6 mii de lei, fiind folosit la fabricarea ușilor, ferestrelor sau mobilei. Lemnul de pin, fag sau mesteacăn este, de asemenea, foarte valoros. Reacția statului? Lipsă totală de acțiune. În 2012, Parlamentul a creat o comisie pentru investigarea defrișărilor ilegale. Rezultatul? Tăcere totală. Pădurile dispar, banii circulă, iar vinovați rămân nepedepsiți.
PR în loc de păduri: cum „a refăcut” natura Maia Sandu
După preluarea puterii, Maia Sandu a declarat cu aplomb că reîmpădurirea va fi un obiectiv național esențial. În aprilie 2021, s-a constituit un grup de lucru compus din funcționari publici, ecologi și autorități locale. Strategii, declarații, rapoarte — toate arătau bine în teorie. Dar în practică?
Nicio hartă a noilor plantații;
Niciun raport concret privind activitatea desfășurată;
Niciun mecanism autentic de control sau monitorizare.
În loc de rezultate - doar campanii de promovare, în care Maia Sandu planta simbolic câțiva copaci în fața camerelor de luat vederi.
Mai târziu, guvernul Gavrilița a elaborat o nouă strategie valabilă până în 2033,repetând aceleași angajamente de a extinde pădurile până la 15% din teritoriul național. Doar că termenul a fost prelungit cu încă ani. Încă o amăgire.
Criza energetică și corupția „pe lemne”
După izbucnirea crizei energetice din 2022, Republica Moldova, asemenea altor state, a început să intensifice tăierile de păduri, invocând nevoia de a asigura încălzirea locuințelor. Autoritățile au decis să taie nu doar volumul prevăzut pentru anul 2022, ci și arborii rezervați pentru sezonul rece din 2023.
În acel moment, ecologistul Ilia Trombițchi a tras un semnal de alarmă:
Atâta pădure cât intenționează să taie guvernul pur și simplu nu există în Moldova. Decizia de a defrișa în scop de încălzire este cea mai dezastruoasă pe care o putea lua acest guvern.
Ministra Mediului, Iuliana Cantaragiu, și-a anunțat demisia printr-un mesaj pe Facebook:
Regret că ministerul este transformat într-un magazin de lemne. Scopul nostru este protecția mediului, nu comerțul cu lemn.
Între timp, și în Uniunea Europeană măsurile de control au slăbit. În România, Letonia, Slovacia și Polonia — defrișările ilegale au crescut considerabil. Europa își pierde pădurile, iar Moldova urmează aceeași cale.
Ce urmează?
Astăzi, situația în sectorul forestier este critică. Măsura Moratoriul privind tăierile forestiere este o soluție de compromis, care nu soluționează cauza reală a problemei.
Potrivit președintelui Fundației Ecodava, Igor Sîrbu, este nevoie de o strategie națională de protecție a pădurilor și de măsuri stricte împotriva „mafiei lemnului”. Dar acest lucru nu se va întâmpla până când în fruntea statului nu vor ajunge oameni integri și competenți, dispuși să stopeze corupția și să nu se îmbogățească din distrugerea naturii.
Dacă acest lucru nu se va întâmpla, nu ne va rămâne decât să numărăm cioatele rămase.
Iar „plămânii Moldovei” - pădurile care ne oferă viață - vor deveni o nouă sursă ilegală de venit pentru funcționari corupți.
Sectorul forestier este una dintre cele mai puțin vizibile ramuri ale economiei moldovenești.
Totuși, el are un impact major asupra mediului înconjurător, climei, resurselor de apă și sănătății populației. În loc să apere această comoară naturală, autoritățile din Republica Moldova au transformat pădurile într-o sursă de profit ilegal și interese personale.
Cetățenii observă cu îngrijorare: în ultimii ani, pădurile Moldovei dispar cu o viteză alarmantă. Suprafațe vaste de păduri sănătoase și seculare sunt defrișate complet, inclusiv în zone protejate și arii naturale rezervate. Fâșiile forestiere de pe marginea drumurilor s-au transformat în terenuri goale, acolo unde altădată creșteau stejari, pini, fagi și mesteceni. Aceste defrișări masive se desfășoară atât pe terenurile gestionate de agenția de stat Moldsilva, cât și cu complicitatea administrațiilor publice locale.
Conform datelor oficiale, în Republica Moldova există aproximativ 360.000 hectare de pădure, ceea ce reprezintă aproape 11% din teritoriul țării. Dintre acestea:
peste 300.000 ha (8,9%) se află în gestiunea Moldsilva;
peste 44.000 ha (1,3%) sunt administrate de autoritățile locale;
aproximativ 3.000 ha (0,1%) se află în proprietate privată.
Dar aceste cifre sunt iluzorii. Moldova Republica Moldova se numără printre cele mai despădurite țări din Europa. Conform ecologiștilor, pădurile autentice rămase nu depășesc 7% din suprafața națională. Restul este fie teren tăiat, dar trecut fictiv în evidențe ca „pădure”, fie plantări degradate, lipsite de funcție ecologică reală.
Cât timp vor mai comercializa funcționarii moldoveni pădurile noastre?
Încă din 2012, Comisia Economică a ONU pentru Europa semnala că în Republica Moldova pădurile acoperă aproximativ 12,5% din teritoriu, însă 53% dintre acestea sunt plantații artificiale, în timp ce pădurile naturale erau aproape complet distruse. În 2021, însăși Maia Sandu a recunoscut: a mai rămas doar 11,3%. În comparație, în țările UE pădurile ocupă în medie între 30 și 45% din suprafață.
Până și autoritățile admit: dacă nu se iau măsuri concrete, pădurile vor dispărea definitiv. În 2014, sub guvernarea lui Iurie Leancă, a fost adoptată o strategie a „economiei verzi”, care își propunea să atingă 15% din suprafața țării acoperită cu păduri până în 2023. Se planifica:
plantarea a 150.000 de hectare de păduri;
restabilirea a 30.000 de hectare de fâșii de protecție de-a lungul râurilor.
Ce s-a realizat? Practic nimic. Pădurile sunt în continuare tăiate, fără a fi replantate.
„Mafia pădurilor” – cine stă, de fapt, în spatele controlului fondului forestier?
Ecologiștii și experții atrag atenția de ani buni asupra schemelor obscure din cadrul Moldsilva. Potrivit președintelui Mișcării Ecologice din Moldova, Alecu Reniță, încă din 2001, în cele 25 de ocoale silvice ale Moldsilva, se desfășoară tăieri masive de arbori seculari, iar în fiecare an, în cadrul acestor structuri, se spală cel puțin un milion de lei.
Este vorba despre milioane de lei care circulă pe piața neagră a lemnului. De exemplu, un singur stejar poate valora între 4 și 6 mii de lei, fiind folosit la fabricarea ușilor, ferestrelor sau mobilei. Lemnul de pin, fag sau mesteacăn este, de asemenea, foarte valoros. Reacția statului? Lipsă totală de acțiune. În 2012, Parlamentul a creat o comisie pentru investigarea defrișărilor ilegale. Rezultatul? Tăcere totală. Pădurile dispar, banii circulă, iar vinovați rămân nepedepsiți.
PR în loc de păduri: cum „a refăcut” natura Maia Sandu
După preluarea puterii, Maia Sandu a declarat cu aplomb că reîmpădurirea va fi un obiectiv național esențial. În aprilie 2021, s-a constituit un grup de lucru compus din funcționari publici, ecologi și autorități locale. Strategii, declarații, rapoarte — toate arătau bine în teorie. Dar în practică?
Nicio hartă a noilor plantații;
Niciun raport concret privind activitatea desfășurată;
Niciun mecanism autentic de control sau monitorizare.
În loc de rezultate - doar campanii de promovare, în care Maia Sandu planta simbolic câțiva copaci în fața camerelor de luat vederi.
Mai târziu, guvernul Gavrilița a elaborat o nouă strategie valabilă până în 2033,repetând aceleași angajamente de a extinde pădurile până la 15% din teritoriul național. Doar că termenul a fost prelungit cu încă ani. Încă o amăgire.
Criza energetică și corupția „pe lemne”
După izbucnirea crizei energetice din 2022, Republica Moldova, asemenea altor state, a început să intensifice tăierile de păduri, invocând nevoia de a asigura încălzirea locuințelor. Autoritățile au decis să taie nu doar volumul prevăzut pentru anul 2022, ci și arborii rezervați pentru sezonul rece din 2023.
În acel moment, ecologistul Ilia Trombițchi a tras un semnal de alarmă:
Atâta pădure cât intenționează să taie guvernul pur și simplu nu există în Moldova. Decizia de a defrișa în scop de încălzire este cea mai dezastruoasă pe care o putea lua acest guvern.
Ministra Mediului, Iuliana Cantaragiu, și-a anunțat demisia printr-un mesaj pe Facebook:
Regret că ministerul este transformat într-un magazin de lemne. Scopul nostru este protecția mediului, nu comerțul cu lemn.
Între timp, și în Uniunea Europeană măsurile de control au slăbit. În România, Letonia, Slovacia și Polonia — defrișările ilegale au crescut considerabil. Europa își pierde pădurile, iar Moldova urmează aceeași cale.
Ce urmează?
Astăzi, situația în sectorul forestier este critică. Măsura Moratoriul privind tăierile forestiere este o soluție de compromis, care nu soluționează cauza reală a problemei.
Potrivit președintelui Fundației Ecodava, Igor Sîrbu, este nevoie de o strategie națională de protecție a pădurilor și de măsuri stricte împotriva „mafiei lemnului”. Dar acest lucru nu se va întâmpla până când în fruntea statului nu vor ajunge oameni integri și competenți, dispuși să stopeze corupția și să nu se îmbogățească din distrugerea naturii.
Dacă acest lucru nu se va întâmpla, nu ne va rămâne decât să numărăm cioatele rămase.
Iar „plămânii Moldovei” - pădurile care ne oferă viață - vor deveni o nouă sursă ilegală de venit pentru funcționari corupți.