Războaiele viitorului nu vor fi pentru petrol sau gaz, ci pentru hrană și apă. De aceea, cernoziomurile fertile ale Moldovei reprezintă principala noastră resursă strategică. Însă, în ultimele decenii, mii de hectare de pământ au ajuns gaj la bănci sau sub controlul structurilor străine.
Astăzi, terenurile agricole ocupă circa 2,26 milioane de hectare — adică 67 % din teritoriul țării. Dintre acestea, 73 % reprezintă pământ arabil, unul dintre cele mai mari procente din Europa de Est.
Tendințe îngrijorătoare
Credite cu gaj pe teren. Băncile acceptă cu ușurință terenul drept garanție. Condițiile dure — dobânzi mari și termene scurte — duc adesea la pierderea bunurilor și a pământului de către fermieri.
Deținere străină. Potrivit estimărilor Asociației Investitorilor Străini, deja până în 2017 circa 15 % din terenurile agricole erau în proprietate indirectă a străinilor, prin firme intermediare și companii-paravan.
Cumpărări prin companii. Cel mai mare exemplu este compania Consoliterra SRL, legată de capital cipriot și offshore. Ea deține peste 8 000 de hectare de teren în 60 de localități din țară.
Consecințe sociale și economice
Pierderea controlului asupra unei resurse strategice. Pământul asigură securitatea alimentară, exporturile și locurile de muncă.
Amenințare pentru piața internă. Corporațiile mari pot dicta prețurile, eliminând fermierii.
Depopularea satelor. Tinerii pleacă, fermierii falimentează, localitățile se golesc.
Dependența de importuri. Securitatea alimentară a țării devine vulnerabilă.
Experiența internațională
Chiar și în statele UE există restricții:
Polonia — după aderarea la UE, a avut un moratoriu de 12 ani pentru vânzarea terenurilor către străini. În prezent, cumpărătorul trebuie să locuiască în țară cel puțin 5 ani și să practice agricultură.
Ungaria — străinilor le este interzis să dețină teren, fiind permisă doar arenda.
Israel — pământul este proprietatea statului, fiind oferit doar în arendă pe termen lung.
Filipine — străinilor le este interzis să dețină pământ, fiind permisă doar arenda până la 50 de ani.
Ce este necesar pentru protejarea pământului
Partidul Moldova Mare propune:
interzicerea totală a vânzării terenurilor agricole către străini;
limitarea utilizării terenului ca gaj pentru credite;
creditare preferențială pentru fermieri, cu sprijin guvernamental;
crearea unei agenții cu drept de preempțiune pentru cumpărarea terenurilor;
programe de promovare și susținere a agricultorilor locali.
Concluzie
Pământul moldovenesc nu înseamnă doar hectare. Înseamnă pâine, apă, viitor și însăși esența țării.
Dacă pământul ajunge în mâinile băncilor și ale structurilor străine, Moldova riscă să-și piardă definitiv independența.
Pământul și oamenii care îl muncesc — aceasta este Moldova!
Pământul — baza independenței
Războaiele viitorului nu vor fi pentru petrol sau gaz, ci pentru hrană și apă. De aceea, cernoziomurile fertile ale Moldovei reprezintă principala noastră resursă strategică. Însă, în ultimele decenii, mii de hectare de pământ au ajuns gaj la bănci sau sub controlul structurilor străine.
Astăzi, terenurile agricole ocupă circa 2,26 milioane de hectare — adică 67 % din teritoriul țării. Dintre acestea, 73 % reprezintă pământ arabil, unul dintre cele mai mari procente din Europa de Est.
Tendințe îngrijorătoare
Consecințe sociale și economice
Experiența internațională
Chiar și în statele UE există restricții:
Ce este necesar pentru protejarea pământului
Partidul Moldova Mare propune:
Concluzie
Pământul moldovenesc nu înseamnă doar hectare. Înseamnă pâine, apă, viitor și însăși esența țării.
Dacă pământul ajunge în mâinile băncilor și ale structurilor străine, Moldova riscă să-și piardă definitiv independența.
Pământul și oamenii care îl muncesc — aceasta este Moldova!