Cu prilejul celei de-a 35-a aniversări a proclamării suveranității Moldovei, conducerea partidului politic Moldova Mare au luat parte activă la conferința „Declarația de Suveranitate - scutul independenței”, organizată de Asociația Publică Republica.
Pe 23 iunie anul acesta au avut loc numeroase evenimente dedicate actului de stat care, în urmă cu 35 de ani, a deschis o nouă etapă în istoria țării noastre. În acea zi călduroasă de vară, deputații Sovietului Suprem al RSS Moldovenești, legislatura a XII-a, au adoptat Declarația de Suveranitate.
Acest document de două pagini afirma suveranitatea Moldovei ca o condiție firească și esențială pentru existența statului moldovenesc. Poporul era recunoscut drept deținătorul și sursa suveranității.
Nicio parte a poporului, niciun grup de cetățeni, niciun partid politic sau organizație publică, nicio altă entitate sau persoană fizică nu are dreptul să își însușească exercitarea suveranității
se menționa în Declarație.
De asemenea, Moldova era definită ca un „stat unitar și indivizibil”, iar toate resursele naturale și economice ale republicii urmau să fie utilizate „în scopul asigurării nevoilor materiale și spirituale ale poporului”. Declarația instituia cetățenia republicană și garanta tuturor cetățenilor drepturile și libertățile prevăzute de Constituție, legislația Moldovei și normele dreptului internațional.
Cetățenii, partidele politice, organizațiile sociale și religioase au primit drepturi egale și posibilități juridice de a participa la conducerea treburilor statului și societății. S-a instituit separarea puterilor legislative, executive și judiciare, ca principiu fundamental al funcționării Moldovei în calitate de stat democratic și de drept.
Acum 35 de ani, Republica Moldova și-a exprimat dorința de a conviețui pașnic cu toate țările și popoarele lumii
declarându-se zonă demilitarizată și angajându-se să promoveze activ pacea și securitatea, inclusiv prin implicarea în procesul de cooperare și securitate europeană și în structurile europene.
Declarația de suveranitate a stat la baza elaborării noii Constituții, adoptate în anul 1994. Însă, la fel ca și Constituția, astăzi aceasta este grav ignorată și încălcată.
După 2009 года statul a fost externalizat bucată cu bucată – justiția, presa, educația, până și cultura noastră au fost scoase la licitație în fața ONG-urilor plătite de afară
- a constatat, deschizând conferința, Victoria Furtună.
” Iar astăzi, în 2025, ne-am trezit conduși de o guvernare care răspunde la Bruxelles, Washington sau Viena, dar nu la Chișinău! S-a distrus neutralitatea, s-a falsificat istoria, s-a vândut demnitatea”.
Poporul Republicii Moldova – cel care deține și exercită suveranitatea – trece printr-o perioadă de suferință profundă, la fel ca și întreaga țară.
În momentul adoptării Declarației de Suveranitate, populația Moldovei era de 4,4 milioane de locuitori, iar astăzi am ajuns la doar 2,4 milioane. Un astfel de declin demografic nu s-a mai înregistrat decât după cel de-al Doilea Război Mondial
a reamintit Alexandr Usatîi, președintele organizației teritoriale Moldova Mare din Bălți.
El a descris această situație ca rezultatul unei serii întregi de greșeli comise de conducerea republicii de-a lungul anilor. Printre cauze, a menționat lipsa unui plan clar de dezvoltare națională și conflictul transnistrean, care a dus mai întâi la pierderea integrității teritoriale, iar apoi la degradarea potențialului economic al țării.
Credința – ultimul element esențial al identității noastre naționale care mai rezistă – este și ea în pericol de dispariție
a adăugat Usatîi, avertizând că „suntem la un pas de marginea prăpastiei; încă puțin – și riscăm să nu mai existăm.”
Doctorul în istorie Anatol Dubrovschii, organizatorul conferinței, a ridicat în acest context problema identității naționale a moldovenilor, remarcând că slăbirea conștiinței naționale este un fenomen provocat, rezultat al acțiunilor sistematice desfășurate de rețeaua Soros și USAID.
Activistul civic Ruslan Popa a reamintit despre încălcarea ilegală a dreptului cetățenilor Republicii Moldova de a-și numi limba „moldovenească” și de a se identifica drept moldoveni.
Românizarea este o gravă încălcare a Constituției Republicii Moldova. Nu are nicio legătură cu practicile europene, așa cum se încearcă a fi prezentată
a subliniat participantul la conferință.
El a avertizat că renunțarea la suveranitate este un drum ireversibil spre dispariția statului, iar actualul proces de integrare europeană reprezintă o direcție clară pe acest drum. „Când astăzi se vorbește despre integrarea europeană, se evită să se spună că vom fi obligați să cedăm dreptul de a lua decizii independente în domenii esențiale precum politica externă, energia și apărarea”,a avertizat Ruslan Popa.
Suveranitatea se întemeiază pe conștientizarea propriei identități. Un popor poate dăinui secole întregi fără un stat, atâta timp cât își păstrează conștiința de sine, însă poate dispărea în decursul unei singure generații, dacă o pierde
- a subliniat în discursul său vloggerul Sergiu Badan. El a declarat că „introducerea alfabetului latin nu a fost o cerință științifică, ci un mijloc politic de subminare a identității moldovenești” - „o acțiune subversivă evidentă și o substituție culturală”.
„Declarația de Independență a anulat practic Declarația de Suveranitate. A fost semnată de aceiași parlamentari și utilizată ulterior pentru promovarea unei agende unioniste, fără a ține cont de voința cetățenilor”, a reamintit unul dintre participanții la conferință.
Cei care cândva pledau pentru suveranitate și independență, afirmă astăzi că Republica Moldova nu este capabilă să existe de sine stătător și trebuie să adere din nou la alianțe.
în opinia activistului civic, acest comportament reprezintă o trădare clară a scopurilor inițiale.
Sergiu Badan a îndemnat deputații care au sprijinit cu adevărat suveranitatea să-și retragă semnăturile de pe acele acte care, mai târziu, au fost folosite împotriva intereselor naționale și să adopte o nouă declarație - sinceră, clară și fără echivoc.
Avocatul Igor Hlopețchi, membru al Consiliului Politic Național Moldova Mare, a atras atenția celor prezenți la conferință asupra testamentului lui Ștefan cel Mare:
Dușmanii au urmărit distrugerea Moldovei. De aceea, atunci când ieșeam învingători în lupte - nu eu câștigam, ci Moldova. Moldova binecuvântată de Dumnezeu.
„Cu aceste gânduri, Sfântul Domnitor ne-a lăsat moștenire nu doar o țară, ci o adevărată comoară - împreună cu responsabilitatea de a o apăra cu trupul și sufletul”, a subliniat Igor Hlopețchi. El a accentuat că„Moldova nu poate fi cucerită din exterior, dacă nu este distrusă din interior.”„Trădarea și dezbinarea între frați sunt sursa principală a slăbiciunii oricărui poporDacă nu vă veți uni umăr la umăr, ca frați adevărați, veți pierde în fața străinilor nu doar pământul țării, ci și sufletul ei”, a avertizat politicianul.
„Să punem punct colonizării"și„să rupem lanțurile dependenței”, a îndemnat președinta Moldova Mare, Victoria Furtună.
Fără suveranitate nu există dreptate, democrație sau libertate reală. Există doar o aparență și ordine venite din exterior
a subliniat ea.
„Aceasta înseamnă că deciziile esențiale nu se iau în parlamentul tău, ci în birouri altora; că orice copil poate fi educat împotriva valorilor părinților săi; că presa nu mai informează, ci manipulează; că armata nu apără pământul, ci pregătește scenarii pentru alții; că vin alegeri, dar rezultatele se știu dinainte.”
Fără suveranitate, Moldova devine o colonie cu pașaport moldovenesc, un teritoriu aflat sub ocupație modernă
- a avertizat Victoria Furtună și a cerut să „reconstruim instituții loiale poporului, nu străinilor; să scoatem finanțatorii de afară din Guvern, din CEC, din CNA, din Curtea Constituțională; să interzicem ingerința externă sub pretext de “reforme; să cerem explicații, să deschidem anchete, să cerem retragerea bazelor de influență străine.”
Doar prin redobândirea suveranității Moldova va putea ieși din sărăcie. Totuși, acest proces trebuie realizat„nu în genunchi, ci cu fruntea sus”, a subliniat lidera Moldova Mare, în aplauzele generale.
Apelul ei a fost susținut atât de foștii deputați ai Sovietului Suprem al RSS Moldovenești, care acum 35 de ani au semnat Declarația de Suveranitate, cât și de tinerii activiști ce se pregătesc să devină noua generație de politicieni moldoveni.
Fostul deputat Anatol Plugaru a remarcat că cei care au întemeiat Moldova independentă au fost niște romantici încrezători.
Numele lor, după cum a spus președintele Comunității Bulgare din Moldova, Petru Jeliapov, vor rămâne veșnic înscrise cu litere de aur în istoria țării. Însă timpul romantismului și al iluziilor a trecut.
Țara așteaptă politicieni hotărâți și curajoși, pe cei care vor duce mai departe moștenirea lui Ștefan cel Mare, vor reda Moldovei demnitatea și libertatea și vor recâștiga pentru moldoveni dreptul suveran de a fi stăpânii pe pământul lor.
Cu prilejul celei de-a 35-a aniversări a proclamării suveranității Moldovei, conducerea partidului politic Moldova Mare au luat parte activă la conferința „Declarația de Suveranitate - scutul independenței”, organizată de Asociația Publică Republica.
Pe 23 iunie anul acesta au avut loc numeroase evenimente dedicate actului de stat care, în urmă cu 35 de ani, a deschis o nouă etapă în istoria țării noastre. În acea zi călduroasă de vară, deputații Sovietului Suprem al RSS Moldovenești, legislatura a XII-a, au adoptat Declarația de Suveranitate.
Acest document de două pagini afirma suveranitatea Moldovei ca o condiție firească și esențială pentru existența statului moldovenesc. Poporul era recunoscut drept deținătorul și sursa suveranității.
Nicio parte a poporului, niciun grup de cetățeni, niciun partid politic sau organizație publică, nicio altă entitate sau persoană fizică nu are dreptul să își însușească exercitarea suveranității
se menționa în Declarație.
De asemenea, Moldova era definită ca un „stat unitar și indivizibil”, iar toate resursele naturale și economice ale republicii urmau să fie utilizate „în scopul asigurării nevoilor materiale și spirituale ale poporului”. Declarația instituia cetățenia republicană și garanta tuturor cetățenilor drepturile și libertățile prevăzute de Constituție, legislația Moldovei și normele dreptului internațional.
Cetățenii, partidele politice, organizațiile sociale și religioase au primit drepturi egale și posibilități juridice de a participa la conducerea treburilor statului și societății. S-a instituit separarea puterilor legislative, executive și judiciare, ca principiu fundamental al funcționării Moldovei în calitate de stat democratic și de drept.
Acum 35 de ani, Republica Moldova și-a exprimat dorința de a conviețui pașnic cu toate țările și popoarele lumii
declarându-se zonă demilitarizată și angajându-se să promoveze activ pacea și securitatea, inclusiv prin implicarea în procesul de cooperare și securitate europeană și în structurile europene.
Declarația de suveranitate a stat la baza elaborării noii Constituții, adoptate în anul 1994. Însă, la fel ca și Constituția, astăzi aceasta este grav ignorată și încălcată.
După 2009 года statul a fost externalizat bucată cu bucată – justiția, presa, educația, până și cultura noastră au fost scoase la licitație în fața ONG-urilor plătite de afară
- a constatat, deschizând conferința, Victoria Furtună.
” Iar astăzi, în 2025, ne-am trezit conduși de o guvernare care răspunde la Bruxelles, Washington sau Viena, dar nu la Chișinău! S-a distrus neutralitatea, s-a falsificat istoria, s-a vândut demnitatea”.
Poporul Republicii Moldova – cel care deține și exercită suveranitatea – trece printr-o perioadă de suferință profundă, la fel ca și întreaga țară.
În momentul adoptării Declarației de Suveranitate, populația Moldovei era de 4,4 milioane de locuitori, iar astăzi am ajuns la doar 2,4 milioane. Un astfel de declin demografic nu s-a mai înregistrat decât după cel de-al Doilea Război Mondial
a reamintit Alexandr Usatîi, președintele organizației teritoriale Moldova Mare din Bălți.
El a descris această situație ca rezultatul unei serii întregi de greșeli comise de conducerea republicii de-a lungul anilor. Printre cauze, a menționat lipsa unui plan clar de dezvoltare națională și conflictul transnistrean, care a dus mai întâi la pierderea integrității teritoriale, iar apoi la degradarea potențialului economic al țării.
Credința – ultimul element esențial al identității noastre naționale care mai rezistă – este și ea în pericol de dispariție
a adăugat Usatîi, avertizând că „suntem la un pas de marginea prăpastiei; încă puțin – și riscăm să nu mai existăm.”
Doctorul în istorie Anatol Dubrovschii, organizatorul conferinței, a ridicat în acest context problema identității naționale a moldovenilor, remarcând că slăbirea conștiinței naționale este un fenomen provocat, rezultat al acțiunilor sistematice desfășurate de rețeaua Soros și USAID.
Activistul civic Ruslan Popa a reamintit despre încălcarea ilegală a dreptului cetățenilor Republicii Moldova de a-și numi limba „moldovenească” și de a se identifica drept moldoveni.
Românizarea este o gravă încălcare a Constituției Republicii Moldova. Nu are nicio legătură cu practicile europene, așa cum se încearcă a fi prezentată
a subliniat participantul la conferință.
El a avertizat că renunțarea la suveranitate este un drum ireversibil spre dispariția statului, iar actualul proces de integrare europeană reprezintă o direcție clară pe acest drum. „Când astăzi se vorbește despre integrarea europeană, se evită să se spună că vom fi obligați să cedăm dreptul de a lua decizii independente în domenii esențiale precum politica externă, energia și apărarea”,a avertizat Ruslan Popa.
Suveranitatea se întemeiază pe conștientizarea propriei identități. Un popor poate dăinui secole întregi fără un stat, atâta timp cât își păstrează conștiința de sine, însă poate dispărea în decursul unei singure generații, dacă o pierde
- a subliniat în discursul său vloggerul Sergiu Badan. El a declarat că „introducerea alfabetului latin nu a fost o cerință științifică, ci un mijloc politic de subminare a identității moldovenești” - „o acțiune subversivă evidentă și o substituție culturală”.
„Declarația de Independență a anulat practic Declarația de Suveranitate. A fost semnată de aceiași parlamentari și utilizată ulterior pentru promovarea unei agende unioniste, fără a ține cont de voința cetățenilor”, a reamintit unul dintre participanții la conferință.
Cei care cândva pledau pentru suveranitate și independență, afirmă astăzi că Republica Moldova nu este capabilă să existe de sine stătător și trebuie să adere din nou la alianțe.
în opinia activistului civic, acest comportament reprezintă o trădare clară a scopurilor inițiale.
Sergiu Badan a îndemnat deputații care au sprijinit cu adevărat suveranitatea să-și retragă semnăturile de pe acele acte care, mai târziu, au fost folosite împotriva intereselor naționale și să adopte o nouă declarație - sinceră, clară și fără echivoc.
Avocatul Igor Hlopețchi, membru al Consiliului Politic Național Moldova Mare, a atras atenția celor prezenți la conferință asupra testamentului lui Ștefan cel Mare:
Dușmanii au urmărit distrugerea Moldovei. De aceea, atunci când ieșeam învingători în lupte - nu eu câștigam, ci Moldova. Moldova binecuvântată de Dumnezeu.
„Cu aceste gânduri, Sfântul Domnitor ne-a lăsat moștenire nu doar o țară, ci o adevărată comoară - împreună cu responsabilitatea de a o apăra cu trupul și sufletul”, a subliniat Igor Hlopețchi. El a accentuat că„Moldova nu poate fi cucerită din exterior, dacă nu este distrusă din interior.”„Trădarea și dezbinarea între frați sunt sursa principală a slăbiciunii oricărui poporDacă nu vă veți uni umăr la umăr, ca frați adevărați, veți pierde în fața străinilor nu doar pământul țării, ci și sufletul ei”, a avertizat politicianul.
„Să punem punct colonizării"și„să rupem lanțurile dependenței”, a îndemnat președinta Moldova Mare, Victoria Furtună.
Fără suveranitate nu există dreptate, democrație sau libertate reală. Există doar o aparență și ordine venite din exterior
a subliniat ea.
„Aceasta înseamnă că deciziile esențiale nu se iau în parlamentul tău, ci în birouri altora; că orice copil poate fi educat împotriva valorilor părinților săi; că presa nu mai informează, ci manipulează; că armata nu apără pământul, ci pregătește scenarii pentru alții; că vin alegeri, dar rezultatele se știu dinainte.”
Fără suveranitate, Moldova devine o colonie cu pașaport moldovenesc, un teritoriu aflat sub ocupație modernă
- a avertizat Victoria Furtună și a cerut să „reconstruim instituții loiale poporului, nu străinilor; să scoatem finanțatorii de afară din Guvern, din CEC, din CNA, din Curtea Constituțională; să interzicem ingerința externă sub pretext de “reforme; să cerem explicații, să deschidem anchete, să cerem retragerea bazelor de influență străine.”
Doar prin redobândirea suveranității Moldova va putea ieși din sărăcie. Totuși, acest proces trebuie realizat„nu în genunchi, ci cu fruntea sus”, a subliniat lidera Moldova Mare, în aplauzele generale.
Apelul ei a fost susținut atât de foștii deputați ai Sovietului Suprem al RSS Moldovenești, care acum 35 de ani au semnat Declarația de Suveranitate, cât și de tinerii activiști ce se pregătesc să devină noua generație de politicieni moldoveni.
Fostul deputat Anatol Plugaru a remarcat că cei care au întemeiat Moldova independentă au fost niște romantici încrezători.
Numele lor, după cum a spus președintele Comunității Bulgare din Moldova, Petru Jeliapov, vor rămâne veșnic înscrise cu litere de aur în istoria țării. Însă timpul romantismului și al iluziilor a trecut.
Țara așteaptă politicieni hotărâți și curajoși, pe cei care vor duce mai departe moștenirea lui Ștefan cel Mare, vor reda Moldovei demnitatea și libertatea și vor recâștiga pentru moldoveni dreptul suveran de a fi stăpânii pe pământul lor.